Practic, se scrie ideea sau problema de dezbătut pe o foaie de hârtie, apoi se înșiră, în jurul conceptului respectiv, cât mai multe întrebări care au legătură cu el. Se recomandă, pentru început, întrebări uzuale, de tipul: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Din ce cauză?, care pot da naștere, ulterior, altor întrebări, unele chiar ciudate, dar binevenite (prin ele urmărindu-se, în fond, și interpretări neașteptate ale operei literare, sau constatarea unor analogii aparent surprinzătoare între opere literare, autorii lor sau personaje).
Metoda presupune parcurgerea câtorva etape distincte:
- propunerea problemei;
- organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare dintre acestea notând problema pe o foaie de hârtie;
- elaborarea în fiecare grup a unei liste cu întrebări diverse care au legătură cu problema de discutat;
- comunicarea rezultatelor muncii de grup;
- evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.
Avantajele și dezavantajele metodei
-este una dintre cele mai relaxante metode didactice;
-ca și brainstorming-ul, starburst este ușor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi, indiferent de vârstă sau caracteristicile individualeale componenților acestuia;
-stimulează spiritul de competiție, dar și cel de cooperare;
-creează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă spontaneitatea și creativitatea de grup, dar și abilitățile de lucru în echipă;
-pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuție;
-nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp explicațiilor prealabile, întrucât este foarte ușor de înțeles de toți participanții;
-stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstorming-ulstimulează construcția de idei pe idei.
Aplicabilitatea metodei:
Starburst se poate aplica în orele de familiarizare a elevului cu trăsăturile unui curent literar, dar poate fi la fel de bine folosită și în orele de receptare a textului narativ sau dramatic.
Exemple
-clasa a V-a: Imaginați-vă o serie de întrebări care să aibă legătură cu obrăzniciile personajului-copil din schița studiată.
Enumerați întrebările de care ar trebui să țină seama autorul unei descrieri științifice.
-clasa a X-a: Care sunt cauzele suferinței personajului masculin din romanul subiectiv studiat? Imaginați-le sub forma unor interogații care i-ar aparține în situații limită.
Procedați la fel în cazul personajului feminin.
Prezentați prin metoda starburst moștenirea în Enigma Otiliei.
-clasa a XI-a: Ce întrebări credeți că ar sintetiza cel mai bine ”procesul” interior al lui Pietro Gralla?
Psalmii lui Arghezi sunt rodul unei profunde suferințe ontologice, determinate în principal de inconsistența raporturilor eului liric cu divinitatea. După lectura psalmilor, care credeți că sunt interogațiile adresate acesteia la care se așteaptă (zadarnic) un răspuns?
-clasa a XII-a: Ce interogații ar exprima îndoielile lui Victor Petrini în urma experienței carcerale?
Enumerați întrebările ale căror răspunsuri să ateste cunoașterea iluminismului.
*material preluat din cartea doamnei prof. univ. dr. Emanuela Ilie.
Am vazut! Interesant.
RăspundețiȘtergere